Arestat la domiciliu,

Pentru multe săptămâni.

Pedepsit de un consiliu,

Exact ca ceilalți români.

Au venit cu sfaturi multe,

Dar câte au fost utile?

Unii vedeau doar oculte,

Dar și cipuri în pastile.

Alții dorm în carapace,

Gânduri rele îi ucid.

Și declară că vor pace,

Dar au un discurs acid.

Alții văd în viitor,

Dar ei văd doar conspirații.

Stând doar la televizor,

Își vor acuza toți frații.

Încercați de sentimente,

Actul e în joc.

N-avem timp de argumente,

N-avem timp deloc.

Încercați de o trăire,

Noi încremenim.

Uitând de sunete de lire,

O să ne rănim.

Vreau să fii a mea muză,

Pe acest Pământ.

Știu că cin' te acuză,

E fără de cuvânt.

Vreau timpul să-l petrecem,

Pe dealuri și prin văi.

Și orice greu să-l trecem,

Să fim doar amândoi.

Cei ce poartă de mult mască,

Acum sunt în al lor mediu.

Și se-ascund mereu sub bască,

De-asta nu mai au remediu.

Oameni cu mai multe fețe,

Plină e lumea de ei.

Se grăbesc să-ți dea povețe,

Dar ei sunt niște mișei.

Oameni care n-au cuvânt,

Și nici pic de demnitate.

După bani se dau în vânt,

Și te vorbesc pe la spate.

Oameni ce își ating scopul,

După te amanetează.

Ți-ar fura până și clopul,

Când nu-l ai în pază.

Au condus cu un topor, 

În mai multe generații.

Cum aștepți ca un popor,

Să mai aibă aspirații?

Căci le-au pus bandă pe gură,

Și i-au adus la tăcere.

Cu-n șut și c-o mână dură,

Nu poți să provoci plăcere.

Când ai un sistem „perfect”,

Nimeni nu are scăpare.

Și când sare vreun „defect”,

„Ia-l, du-l la reeducare”.

Dacă o să vrea partidul,

Oricine poate să piară.

Poate-ncepe fratricidul,

Mai ceva decât o fiară.

Acțiuni cu slab succes,

Totul e ca ieri.

Ai de schimbat un proces.

Oare ce să ceri?

N-ai de schimbat o părere,

Ci un caracter.

Dacă el nimic nu-ți cere,

Lasă-l în eter.

Lasă timpul ca să treacă,

Poate e de-ajuns.

Omul vine, omul pleacă,

Fără un răspuns.

Dacă să-l ajuți nu vrea,

Ce o să vorbească?

La creier poartă zăvor,

E un gură-cască.