Bârfele au fost la modă,

De pe la Caragiale.

Căci unii stau pe comodă,

Bârfindu-te pe matale.

Stau picior peste picior,

Cu tutunu-n foi și-n pipă.

Rumegați pe interior,

De mult timp ei fac risipă.

Stau la bârfe, la trabuc,

Servitorii strângând masa.

Poate fac și un ciubuc,

Să își poată umple plasa.

Stau la bârfe, la cafele,

De invidie sunt ghidați.

Spun rele, cuvinte grele,

Despre surori, despre frați.

Să meargă drujbe în pădure,

Și TIR-uri care cară lemne.

Căci dealurile tre' să-ndure,

Când hoții lasă numai semne.

Să sară așchii din topor,

Să pună copaci la pământ.

Să aibă muncitorii spor,

Căci ei natura au înfrânt.

Să avem numai inundații,

Și alunecări de teren.

Să-și mai facă averi bogații,

Și să vedem lăstari din tren.

Să tăiem totul de pe creste,

Și să nu mai plantăm nimic.

Să băgăm lemnul în ferestre,

Și să fim un bun inamic.

Mulți se declară creștini,

Dar e o falsă iluzie.

Buni și corecți sunt puțini.

Asta e a mea concluzie.

El se-ncrede doar în Carte,

Predică doar rugăciuni.

Da-l vezi cum ură împarte,

Și vorbește stricăciuni.

Se roagă și-și face cruci,

Dar vrea răul unui frate.

Și de-aici poți să deduci,

De la Legi dacă se-abate.

Nu este rău s-ai credință,

Dar nu-ți pune-n minuni baza.

Vrei s-arăți că ai voință?

Fii tu mai bun! Fii tu raza!

Copii am fost și noi odată,

Dar timpul ușor a trecut.

Când o făceam groasă și lată,

Și n-aveam multe de făcut.

Copii eram când ne jucam,

Și exploram orice tărâm.

Când alergam și când cădeam,

Fiind desculți pe caldarâm.

Copii eram când ne certam,

Pentru tot felul de prostii.

Copii eram când evitam,

Să mai fim doar niște copii.

Să nu stați numai în virtual,

Puneți mâna pe jucării.

Eu vă urez, poate uzual,

Un sincer „la mulți ani”, copii!

Sărăcie? Câtă-ncape,

În sate și în orașe.

Și case luate de ape,

Ca cenușa pe fărașe.

Vânturi ce zboară obiecte,

Cu prea multă ușurință.

Oameni ce se strâng în secte,

Până trec în neființă.

Călduri mari te ofilesc,

Stând în rânduri cu mari cozi.

Este un teatru grotesc,

Unde vezi prea mulți nerozi.

Este o țară în care,

Guvernează neputința.

Unii sunt care pe care,

Când nu-i ajută credința.