Trăind în prezentul nostru,

Sunt tentat să pic pe gânduri.

Da' n-ascult criticu' vostru,

De-asta cad pe foi cu rânduri.

Unii vorbesc despre mine,

Că-s obraznic sau zbicer.

Dar eu sunt, chiar și în rime,

Modest, simplu și sincer. 

Nu de-asta mi-am lăsat barbă,

S-aud c-am obrazul gros.

Căci mă țin bine de treabă,

Și-am un atu: Sunt serios!

Nu sunt nici vreun arogant,

Nici vreun dubios suspect. 

Mereu am fost un galant,

Cu bun simț și cu respect!

Unii dorm adânc pe ei,

Nu fac nimic pentru dezvoltare.

Dar se roagă des la Zei,

Când dau de-o problemă mare. 

M-am născut să evoluez,

De-asta-s implicat în multe. 

Și, chiar dacă mai clachez,

Ceva bun o să rezulte. 

Născut să schimb lucruri, clar,

Cu principii ca sămânță.

Nu ai să mă vezi murdar,

De gând rău sau rea credință. 

N-am să predic printre lume,

Făr' să am ceva de spus.

Căci am un motto ce spune:

"Sunt aici pân' la apus!"

Născut într-un sat de deal,

Mergeam an de an la munte.

Dar de când stau în Ardeal,

Consider deal orice punte.

Așteptam iarna cu drag,

Ca să scot sania din beci.

Și mergeam toți în șirag,

Cu bluze, cizme și geci.

Nu cred c-am să uit vreodată,

Ce-am trăit când eram mic.

Mergeam pe strada ridată,

Și nu-mi păsa de nimic!

Doar că anii au trecut,

Și soarta dă des cu piatra.

Nu mai stau un' m-am născut,

C-a trebuit să-mi schimb vatra.

Sar din tipar, un tip rar,

Scriind zilnic multe strofe.

Șlefuindu-mi acest har,

Croiesc versuri, zici că-s stofe.

Pun pe foaie orice gând,

Cu prea multă ușurință.

Pe toate le fac râzând,

Neținând cont de tendință.

C-am scris pân' am obosit,

Despre ce n-ai vrea vreodată.

Dar liniștea n-am găsit,

De-asta încerc și-astă dată.

Aranjez litere, spuse,

Ajungând până la fraze.

Că multe rămân nespuse,

De-asta apelez la craze.

S-au scurs sute, mii de zile,

Ca s-ajung ce sunt acum.

Printre gânduri străbat mile,

Pân' se face totul scrum!

N-am stat cu cheia de gât,

Fiindcă nu se-ncuia ușa.

Și nu-mi cere să-ți spun cât,

Îmi țineam pe braț mănușa.

Nu mă-ntreba de tabletă,

Sau de bani de buzunar.

Că renunțam la baghetă,

Să-mi pot cumpăra penar.

După ce a plecat mama,

Primeam tot ce îmi doream.

Dar așa s-a născut rana,

Și plângeam pân' adormeam.