Tot mai mulți vorbesc engleză,

Și pocesc mai mult româna. 

Dar își dau cu gel prin freză,

Făr' să-și obosească mâna!

Scriu greșit, vorbesc pocit,

Dar n-au curaj să-și asume. 

Și se pun des pe bocit,

Când facem despre ei glume.

"Autocorectu, șefu',

Pe cuvânt că știu să scriu".

Și așa îmi vine chefu',

Să râd de-un așa hazliu.

"Mia" băgat un băț în ochi,

Când am văzut cum "nea" scris.

Ptiu! Sper să nu te deochi.

Nu mai am nimic de zis.

Pe drumul presărat cu flori,

Cutreieram în noapte.

Pe lângă sute de culori,

Rosteam, de frică, șoapte.

Vedeam stafii și umbre mari,

Încremeneam de frică.

Și de prin garduri rupeam pari,

Să scap de frică, cică.

Dar totul era-n mintea mea,

Visam când eram treaz. 

Și noaptea multe-n ea unea,

Nu eram prea viteaz.

Înaintam prin întuneric,

Speriat de proprii pași.

"O să devin, frate, isteric,

Te rog să nu mă lași."

Cred că toți pot să ne spună,

Ce este o prietenie.

Când doi vor să se supună,

Să se-ajute la beție.

Mulți cred că știu ce înseamnă,

Dar n-au habar ce implică.

Spun că între ei se-ndeamnă,

Dar prin asta se complică.

Prietenia nu înseamnă,

Să încurajezi prostia.

Dar când de bine te-ndeamnă,

Să se vadă bucuria.

Aspirați spre fapte bune,

Nu spre lucruri fără noimă.

Faceți "provocări nebune",

Care-s bune pentru toți, mă!

Doar un mesaj. Ce scrisoare?

N-a primit așa ceva.

Și-au trecut zile cu soare,

De când citea pentru ea. 

Se întreabă: Ce-a scris oare?

Dar n-are nicio idee.

Acum și pe ea o doare.

Dragă, blândă orhidee...

Plimbări sub cerul senin,

Și cu stele presărat. 

Totul era chiar divin,

Era tot ce-a căutat. 

Plimbări pe deal, prin pădure,

Seri ce se-ncheiau cu-n vin.

Dar s-au separat – se pare –,

Transformând totu-n venin.

Într-un sat mai amărât,

Este o cărare lungă.

Și-un copil nehotărât,

O ia la vale, pe dungă. 

Încotro? Nici el nu știe,

Căci nu are vreun reper. 

Doar o amintire vie,

Și obraz, mult caracter.

Se oprește să ia mure,

Poate pofta își alină.

Căci e învățat să-ndure,

Și să n-aibă burta plină. 

E-nvățat doar să se uite,

Să nu pună deloc mâna. 

S-a obișnuit să uite,

Precum uită ursul stâna.