Au închis, chiar peste noapte,

Facultăți, școli, grădinițe.

Dar le spunem, printre șoapte,

Că nu și-au prea luat notițe.

Studenți, haideți să strigăm,

Că vrem cursuri la distanță.

Nu vrem "vacanță" să luăm.

Vrem să-nvățăm, vrem constanță. 

Vrem s-avem alternative,

Pentru a continua școala,

Nu să auzim motive,

Care agravează boala.

Izolați de educație?

Nu! Căci ea este soluția,

Atunci când nu vrei, ca nație,

Să îți distrugi evoluția.

Șah – pe tablă – ca nebunii,

Care nu pot să gândească.

N-asculta ce îți spun unii,

Că pot, c-or să reușească.

N-asculta orice pion,

Care vrea doar ca să pară,

Ținându-se de ghidon,

Speriat că o să dispară.

N-asculta orice nebun,

Care se-mbată cu visuri.

N-asculta nici un tribun,

Care pică în abisuri.

N-asculta, măcar o tură,

Glasul viclean de regină,

Ce-ți spune pe partitură,

Lucruri ce o fac divină.

Ce înseamnă, oare, viața,

Când nu poți să ți-o trăiești?

Când te trezești dimineața,

Neputând să schimbi ce ești.

Neputând să-ți schimbi condiția,

Rămânând același tu,

Consumând toată muniția,

Distrugându-ți sufletu'.

Nu ne naștem toți egali,

Căci unii se nasc orfani.

Alții, parcă, sunt speciali,

Și moștenesc saci cu bani.

Unii trag întreaga viață,

S-ajungă la un statut...

Alții fac infarct în piață,

Supărați că n-au putut.

Sunt blamat c-am arătat,

Încălcări, nereguli grave. 

Nu știu, lumea și-a cătat,

Să-și pună în vârf epave?

Concentrați s-ascundă urme.

Eu am vrut ca să-i găsesc.

Concentrat să trezesc turme,

Socotesc că nu greșesc. 

Socotesc că, din bun simț,

Cu degetul n-o s-arăt,

Că nu sunt buni, n-au nici simț,

Dar cu asta nu mă-mbăt. 

Că sunt foarte personal, 

Nu mă bazez pe noroc.

Și-ți rânjesc, este normal,

De sub al meu cozoroc.

Încercând să realizezi,

Multe lucruri importante,

Începi ca să nu mai vezi,

Alte aspecte șocante.

Începi să nu mai vezi bine,

Bine care te ajută.

Și-asta te face pe tine,

O persoană mai tăcută.

Te-nvârți în același cerc,

Ca în ciurda cu viței.

"Degeaba o să încerc,

Trăind ziua cârtiței".

Căci se intră în rutină,

Și-asta te ține pe loc.

Când te-așezi seara la cină,

N-o să te bucuri deloc.