3:30

Mă bucur de libertate,

Stând pe scaun, meditând.

Dar este trei jumătate,

Iar eu nu am niciun gând.

Sunt obsedat de ceas fix?

Nici nu știu ce să mai spun.

Dar am pus mâna pe pix,

Și teoreme-mi propun. 

Poate că e o obsesie,

De care nu-s conștient.

Poate că e o impresie,

Și de-asta sunt mai atent.

Poate că-n subconștient,

Fixul își face de cap.

Și încerc să fiu decent,

Păreri strâmbe să nu scap.

1

2020-04-13

Mihai NIȚUICĂ

0 0