Scriu...

Scriu... din ce îmi amintesc,

C-am făcut sau am trăit. 

De când uitam să zâmbesc,

Și eram un necăjit.

Scriu... pentru că asta știu,

Că-mi dă o stare de bine.

Fără scris n-o să mai fiu,

N-o să mă mai vezi pe mine.

Scriu... și cred că o fac bine,

Căci unii mi-o spun mereu.

Dar nu mă face pe mine,

Să mă simt un semi-zeu. 

Scriu... pân-o să ies din lume,

Cu picioarele în față.

Căci vor trece nori și brume,

Și mă voi pierde prin ceață.

1

2020-03-04

Mihai NIȚUICĂ

0 0