La poartă

Doamnele stau în cetate,

Și discută cu poeții.

Cineva la poartă bate.

La orele dimineții.

„Sunt al vostru rege,

Acum m-am întors.

Și-am fugit de lege,

De puteri sunt stors.

Deschideți-mi poarta,

Că sunt grav bolnav.

Căci m-a bătut soarta,

Și-am corpul firav.

Am mers un drum lung,

Și îmi este foame.

Nu speram s-ajung,

Mâncând numai poame.”

1

2021-01-03

Mihai NIȚUICĂ

0 0